Supriza si diseminarea !

Citeam povesti inainte de culcare cu iubita mea mica cand..am simtit o masa tare in sanul stang.Surpriza se intampla pe data de 13 martie, 2014.
Cum se simte la pipait o suprpriza majora ? Paaai asta stiu prea bine din testele mele pentru continuarea educatiei si mentinerea licentei de mamograf : marimea poate varia si forma la fel,conturul nu este bine definit si este insotit de un strat mai gros de piele uneori,nu este mobila si e tare, nu doare..Apoi intuitia te lasa paf!Intuitia negresit iti indica gravitatea situatiei in care tocmai te-ai regasit.Pe mine ma pregatise din 2012 cand am inceput sa feel cum ce-va nou  se intampla cu sanii mei.
 Masurile luate s-au derulat pe un ritm frantic.Nu se cadea sa aman nici macar o zi. A doua zi am mers la clinica ambulatorie fara programare si o sora medicala a scris recomandarea pentru sonograma, dupa ce in prealabil a trebuit sa ii indic eu unde se afla masa respectiva.Masa era greu de localizat! Sonograma a fost facuta de medicul radiolog care a recomandat prima mea mamograma.Au fost 6 imagini in total, trei imagini pe fiecare parte.Am avut dureri de cap pentru restul zilei.Medicul radiolog a decis ca are nevoie de imagini focalizate si magnificate pe anumite calcificari din partea opusa sanului cu ..surpriza.Cum ar veni acuma descopeream o a doua surpriza! Am optat sa primesc radiatia pentru imaginile aditionale intr-o alta zi pentru ca radiatiile ma ingrijoreaza. [Aici trebuie sa fac o paranteza - am absolvit scoala de technicieni x-ray si mamografi si expunerea benevola sub raze x ma ingozeste.Sunt foarte ingrijorata de efectele latente post expunere la radiatii; pe termen lung beneficiile sunt inferioare daunei produse de posibile mutatii genetice cauzate de radiatii, la varste sub 40 ani.Nu sunt studii clare referitoare la urmarirea pacientilor ce au primit tratamente cu radiatii la 10 ani dupa efecturarea interventiilor.Sapaturile continua in legatura cu confirmarea acestor convingeri personale.] In general sunt sceptica cu privire la statistici. De la echipa de doctori stabilita pentru tratamentul meu nu doresc decat sa - NU - fiu tratata ca o statistica, ci ca un human being. La 39 de ani am varsta nepotrivita interventiei cu radiatii.Celulele tesuturilor sunt inca tinere si pot si deformate genetic de interventia cu raze x. Dupa efectuarea unei biopsii pe masa descoperita am avut diagnosticul- Cancer invaziv de gradul 1(mai tarziu modificat). Urmeaza sa stabilim ce stagiu este.Pentru stabilirea stagiului vom efectua o biopsie pe noduli limfatici din zona axilara(aproape sau sub brat). Inainte de luarea oricarei decizii din pasii de mai sus doctorii s-au consultat cu mine si discutii de ore intregi au avut loc. Eu am nevoie sa simt ca sunt implicata cu orice decizie privitoare la starea sanatatii mele.Doresc sa am acces la informatia necesara stabilirii pasilor urmatori pe parcursul tratamentului,la optiunile posibile si resursele vaste ce sunt aici (Statele Unite) prezente. Pentru ca sunt intr-o tara straina si nu sunt cetatean aici trebuie sa fiu puternic motivata in a avansa cautarea pentru tratamentul cel mai potrivit cazului meu intr-un ritm rapid,impotriva normelor stabilite.Conventionalul nu isi are locul in povestea mea; eu nu imi permit sa urmez cai traditionale pentru ca am asigurare doar pana la sfarsitul lunii Aprilie, 2014 si mici sanse sa pot plati tratament dupa aceasta data (asta s-a rezolvat pana in luna august, cu mare-mare noroc). Dar sunt impacata la gandul ca multi oameni buni ma sustin in dezasamblarea acestei suprize.Sa auzi atat de multi oameni buni ca spun : "sunt alaturi de tine in calatoria asta personala; spune-mi ce pot sa fac pentru tine cand ai nevoie" reprezinta cel mai important factor din tratament, cred eu. Eu am un sot care confrunta doctorii cu intrebari dupa metoda stiintifica pe baza careia isi desfasoara activitatea profesionala,zilnica.Nu scapa nici un detaliu si studiaza optiuni din unghiuri diverse decat ale mele si nu doar cele spre care suntem ghidati de catre echipa medicala.Familia mea insa nu este in oras, ci in Romania.Familia sotului tot in deplasare.Astfel eu am fost pregatita mental sa ma descurc mai mult singura, pe plan local.Suportul moral de la distanta plus cativa sufletisti locali functioneaza bine pentru cazul meu particular. Aici insa intervine persoana cu care sunt partenera si nevoile lui. Noi doi avem nevoi diferite; eu de spatiu personal vital pentru mine iar el de impartasirea informatiilor mele personale cu oricine este interesat. Acesta este conflicul perpetuu al cuplului nostru ce devine mai actual in noua situatie. Apreciez opinii si adun ce mi se potriveste din relatari similare dar nu simt nevoia sa raportez familiei.De ce? Pentru ca doresc evitarea reactiilor tip "expert in domeniu"si felul in care acest fel de discutii pe mine ma epuizeaza, pentru ca nu sunt eficiente.Cineva din familie telefoneaza pentru "stiri noi " fara sa realizeze ca un pacient cu surprize pe cap poate nu reactioneaza pozitiv cand situatia sa medicala este tratata ca si news la TV!!Altcineva din familie ma cauta pentru prima dat ala o luna jumatate de la gasirea surprizei cu mesajul "suna-ma daca ai nevoie sa discuti". Conectarea cu oameni ce au avut experiente similare nu se compara cu cea impartita cu familia, ce nu a experimentat ceva similar cu tine. Poti sa te simti mai conectat cu cineva care nu este familie si in compania caruia/careia nu te simti judecat pentru deciziile tale. Daca cineva nu a fost in situatia mea nu e cu putinta sa intelega ceea ce traiesc eu, suisuri si coborasuri, schimbari bruste de temperament; de la prieteni sau familie ce nu au diagnoza cu neoplasm rar poti invata ceva util despre tratamentul tau, dar binevointa lor este foarte ajutatoare. Nu doresc influente cand aleg tratamentul meu ci incurajari pentru ceea ce consider eu OK pentru mine.Nimeni nu este in pielea mea oricat de mult ar dori sa incerce.Sorry. Incurajarile sincere sunt cel mai bun antidot in dezasamblarea surprizei. La intalnirea cu un grup de pacienti noi ce a avut loc la spital,cam 15 la numar ni s-a confirmat de catre specialisti ca DA, este OK sa nu simti nevoia sa declari public fiecare motiv al alegerilor tale, sa retii pentru tine unele decizii sau conversatii.Nu este "egoist" sau "crud" , cum mi s-a spus. Eu sunt deschisa si merg insotita la programari de catre sotul meu (cele mai multe) insa dorinta mea este ca el sa respecte ceea ce eu consider privat. Cu privire la decursul tratamentului gasesc folositoare forumuri ca acesta: http://community.breastcancer.org/forum/44/topic/788011?page=1 Link-ul de mai sus este special pentru mine deoarece dintre multe postari una anume sustine exact ceea ce eu sustin vehement - incercarea de a evita radiatiile. Incercand sa inteleg mai bine disgnosticul patologic: ER +(estrogen receptor pozitiv)/PR +(progesterone receptor pozitiv) si HER2 negativ ,histologic grad 1(Nottingham system). Se pare ca doua din trei diagnoze de cancer sunt hormone receptive positive. Surppriza mea "pozitiva" se poate trata cu terapie hormonala (10 ani) spre deosebire de cele cu hormone receptor negativ. Terapia acesta functioneaza deoarece stopeaza cresterea celulelor cancerigene prin blocarea estrogenului necesar cresterii  celulelor canceroase . Nivelul de estrogen trebuie controlat. O veste buna este ca hormone receptor positive inseamna o sansa mai redusa de recidivare comparat cu hormone receptor negative la 5 ani dupa diagnostic (dar stagiul este si mai influent,caci indica agresivitatea).Dupa 5 ani insa  sansele pentru recidiva sunt egale cu cele pentru diagnoistic receptori negativi.
In cazul de fata, gradul 1 inseamna ca celulele maligne nu se diferentiaza rapid(dar stagiul canceleaza acest argument!).
Hormon receptors sunt proteine ce se gasesc inauntrul celulelor maligne.Cand estrogen si progesterone se ataseaza receptorilor  celulele maligne cresc. ER+ si  PR + au multi hormone receptors.

Tratamentul este ghidat dupa aceasta prognoza a receptorilor.Toate tumorile trebuiesc testate pentru hormoni. In unele situatii diagnostic exagerat se poate intampla in cazul DCIS ,leziuni pe ductul lactic. http://www.npr.org/blogs/health/2013/08/05/208239545/when-treating-abnormal-breast-cells-sometimes-less-is-more

TEORIA CANCERULUI:
https://www.youtube.com/watch?v=gWLrfNJICeM